fbpx
  • Home
  • Petiție pentru includerea iei românești în patrimoniul UNESCO

Petiție pentru includerea iei românești în patrimoniul UNESCO

Data publicării: 9 sept. 2019

Organizator: Democracy Mania

Categorie: Cultură

Semnături: 359

Semnează petiţia

Este principala piesă a costumului popular românesc, cea care ne definește și ne individualizează în cultura europeană și mondială. S-a născut din dragoste și dor transpuse pe pânză. Simbolurile de veacuri s-au împletit cu fir de mătase pentru a ne demonstra apartenența. Din in sau din borangic, din pânză țesută în casă, cămașa cu altiță este mai mult decât o piesă vestimentară. Reprezintă însăși povestea românilor transmisă din generație în generație. Pe care ar trebui să o protejăm și să o prețuim.

Și totuși…

Deși inițiat în 2016, dosarul care ar trebui înaintat UNESCO pentru ca aceasta inestimabilă comoară să intre în patrimoniul universal, încă așteaptă fondurile necesare pentru a putea fi dus la bun sfârșit.

 

Contextul actual

 

Lăzile de zestre ale bunicilor ascund comori nebănuite. Aproape toate păstrează cu sfințenie o ie cusută cu infinită răbdare pentru a fi purtată în zi de sărbătoare, la biserică, la horă, sau cu ocazia vreunui alt obicei ce marchează viața satului. Fiecare zonă are povestea ei cusută pe panză. Modelul de Ardeal nu este același cu cel din Maramureș, iar cel din Moldova se deosebește de cel din Oltenia sau din Banat. Toate aceste comori, unele vechi de mai bine de 200 de ani se regăsesc într-un album al Institutului Național de Etnografie și Folclor.

 

Specialiștii au adunat mii de cămăși tradiționale din peste 800 de sate. Ele toate fac parte din dosarul pe care autoritățile îl pregătesc pentru a-l înainta UNESCO demonstrând astfel că ia românească merită să intre în patrimoniul mondial.

 

petitie-ie-unesco
Sursă foto: Colțulromanesc.ro

 

Dosarul „Cămașa cu altiță – ia și meșteșugul coaserii în România și Republica Moldova”, realizat de Comisia Națională pentru salvgardarea patrimoniului imaterial, aflată în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale, a fost inițiat în 2016. Această inițiativă este realizată în parteneriat cu Republica Moldova. Cele două țări nu sunt la prima colaborare de acest gen, ele înscriind până acum împreună, în patrimoniul imaterial UNESCO, scoarța (covorul tradițional românesc), colindatul în ceată bărbătească și Mărțișorul (practici culturale asociate zilei de 1 Martie). 

 

Astfel, părțile au convenit să se implice și să susțină, inclusiv financiar, activitățile menite să faciliteze înscrierea cămăşii cu altiţă pe lista UNESCO. O inițiativă lăudabilă care merită salutată pe deplin. Bineînțeles, dacă ar fi dusă până la capăt.  În 2017, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO a constatat întârzierea față de calendarul inițial și a făcut demersuri pentru deblocarea dosarului. Realitatea era că, în lipsă de finanțare, Comisia de salvgardare nu funcționa. Deși s-a intervenit în acest sens, Comisia și-a reluat activitatea, dar doar pentru o perioadă scurtă de timp, total insuficientă pentru definitivarea dosarului.

 

Propusă a fi drept una dintre reușitele Centenarului, finalizarea dosarului a fost sistată… din lipsă de fonduri! Deși documentația ar fi trebuit înaintată către UNESCO, România nu a fost capabilă să își respecte propriul angajament.

 

Nici în prezent, Comisia Națională pentru salvgardarea patrimoniului național nu este funcțională. A avut un mandat de doi ani și și-a încetat oficial activitatea la începutul lunii iunie 2019. Nimeni din Ministerul Culturii nu a anticipat situația, astfel încât activitatea să poată continua fără întrerupere.

 

Și cel mai trist este că nu știm în ce stadiu se află dosarul cămășii cu altiță.

 

ie-autentica-petitie
Sursă foto: Colțulromanesc.ro

De ce este importantă cămașa cu altiță

 

 Ea păstrează tradiția noastră de veacuri, iar prin decorare subliniază diferenţele de vârstă, ocazii şi stare socială şi „determină compoziţia ornamentală a costumului, restul pieselor asociindu-se cu cămaşa, cu care trebuie în mod imperios să se acorde ca epocă, vârstă, ornamentică, cromatică”, scrie Varvara Buzilă într-o lucrare despre costumul popular din Republica Moldova apărută sub egida UNESCO.

 

Semnele cusute pe pânză devin astfel un alfabet care vorbește despre noi ca popor, demonstrând cu acul ce-am fost, ce-am iubit, ce ne-a determinat devenirea. Pentru că, născută din necesitate și simț practic, cămașa cu altiță a căpătat în timp, o valoare artistică și sentimentală inestimabilă.

 

A fost apreciată de artiști importanți ai culturii universale și a fost considerată un puternic semn de românitate. De exemplu, Henri Matisse sau Constantin Daniel Rosenthal s-au lăsat şi ei vrăjiţi de frumuseţea portului românesc, lucrările lor tranferând simbolurile iei din lada de zestre în cele mai mari muzee ale lumii.

 

Designeri renumiti ca Yves Saint Laurent, Kenzo sau Jean Paul Gaultier au inclus-o in colectiile lor după ce Nadia Comăneci a apărut de câteva ori pe saltea îmbrăcată cu o ie tradiţională. Și uite așa, din cuferele vechi de lemn, a ajuns să fie purtată de vedete de la Hollywood, cum ar fi Nicole Kidman, Halle Berry sau Kate Moss.

 

ie-autentica-regina-maria
Sursă foto: Cristina Dragna.ro

 

La fel cum la începutul secolului trecut, Regina Maria, englezoică la origine, a îmbrăcat și a iubit cu pasiune cămașa cu altiță demonstrând astfel ce înseamnă cu adevărat “acasă”.

 

 Ia românească a depășit demult latura sa uzuală, de obiect vestimentar, și a căpătat valențe de simbol. Din fericire, după o perioadă în care părea că a căzut în desuetitudine, ia a renăscut. Azi, în secolul XXI este iubită, purtată și apreciată. În fiecare an, pe 24 iunie, de Ziua Mondială a Iei, tot mai multe românce aleg să o îmbrace amintind-și astfel de propriile rădăcini.

 

Care sunt riscurile

 

Nu suntem singurii care au deprins meșteșugul cusutului pe pânză, nu suntem singurii care am învățat să spunem povești. Poate că ale noastre sunt mai frumoase decât ale altora. Mai bogate în sensuri.

 

Însă, există amenințarea ca alte țări din spațiul balcanic să înceapă demersurile pentru înscrierea la UNESCO a cămășii tradiționale. O amenințare serioasă și reală, care nu ar face altceva decât să demonstreze  incapacitatea noastră de a ne proteja propriile valori. Dar mai ales a autorităților care dau dovadă, încă o dată, de aceeași indolență atunci când vine vorba de lucruri cu adevărat importante, lucruri care ne definesc pe noi, ca popor.

 

Din păcate, nu întotdeauna aceste valori sunt tratate cu responsabilitatea cuvenită, tocmai pentru că a existat și un precedent. Reamintim cazul minelor romane de la Roșia Montană, un dosar nevralgic, care a fost acceptat să intre pe lista Patrimoniului Mondial, dar Guvernul României, în ultimul moment l-a retras, ceea ce a adus României mari deservicii de imagine.

 

 

Patrimoniul românesc înscris la UNESCO

 

Patrimoniul românesc înscris la UNESCO este unul prețios, apreciat la nivel european și mondial. Bisericile pictate din nordul Moldovei, cetățile dacice din Munții Orăștiei, bisericile de lemn din Maramureș, mănăstirea Hurezi, satele cu biserici fortificate din Transilvania sau centrul vechi din Sighișoara sunt motive de mândrie națională, dar și de preocupare pentru conservarea acestor monumente.

 

 Ca stat membru al UNESCO, la care a aderat încă din 1956, România are înscrise în patrimoniul mondial trei rezervaţii ale biosferei: Pietrosul Mare, Retezat și Delta Dunării, iar pe lista patrimoniului imaterial se regăsesc: doina, ritualul Căluşului, ceramica de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, dansul fecioresc din Ardeal, scoarța și mărțișorul. Și poate, cu puțin noroc și ajutor din partea fiecăruia, în curând va face parte și cămașa cu altiță…

 

 

În aceste condiții…

 

Cerem Ministerului Culturii și Identității Naționale în subordinea căruia se află Comisia Națională pentru salvgardarea patrimoniului imaterial, alocarea de urgență a fondurilor necesare pentru funcționarea Comisiei, asftel încât să fie posibilă finalizarea dosarului cămășii cu altiță.

 

 

Este nepermis ca noi, românii, care avem această comoară inestimabilă, să lăsăm lucrurile să treneze, să le ignorăm, să le amânăm. Și este vina noastră, a tuturor. Într-o lume invadată de kitsch, superficial și mediocritate, valorile autentice ar trebui să reprezinte stâlpul de rezistență al propriului nostru univers.

 

Fără să luăm atitudine, fără să salvăm împreună un simbol național, s-ar putea ca de la un moment dat încolo ca anual, pe 24 iunie să sărbătorim Ziua Mondială a Iei… altora!

Semnează petiția și fă un gest de profund respect pentru valorile noastre autentice. Doar ele aparțin poporului român, nimănui și tuturor.

 

Sursă cover foto: La Blouse Roumaine – facebook 

Propune subiectul unei petiții! Semneză și alte petiții active!

 

 

Listă semnături

Lăsaţi un comentariu

Autentificaţi-vă pentru a comenta
  Abonează-te  
Notificaţi