fbpx

Petiție pentru limitarea risipei alimentare

Data publicării: 18 sept. 2019

Organizator: Democracy Mania

Categorie: Economic, Social

Semnături: 399

Semnează petiţia

Peste o treime din hrana produsă anual se pierde sau este risipită. Asta în condițiile în care populația globului este într-o continuă creștere, atingând 10 miliarde de oameni, față de 2.6 miliarde în 1950, se arată într-un raport potrivit unui raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură al Națiunilor Unite – FAO. În cifre, peste 1.3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate în fiecare an, Europa fiind responsabilă pentru 200 milioane de tone!  Suficient pentru a hrăni întreaga populație a lumii de 3 ori! Și acest lucru se întâmplă când încă există oameni pe glob care suferă de foame!

 

 Ce înseamnă, de fapt, aruncarea a peste 1.3 miliarde de tone de mâncare?

 

Pe lângă inechitatea socială și aspectul profund etic pe care această practică le accentuează, risipa alimentară este un factor decisiv în generarea gazelor de seră, având un impact covârșitor asupra încălzirii climatice. Aceasta poluează mai mult decât întreg traficul aerian la nivel global. În plus, risipa alimentară înseamnă și risipă de resurse naturale. Anual, apa utilizată pentru producerea alimentelor care ajung la groapa de gunoi echivalează cu debitul anual al fluviului Mississippi, iar suprafața utilizată pentru cultivarea acestora reprezintă 150% din suprafața SUA.

În plus, din punct de vedere economic, pierderile anuale se ridică la 1 trilion $, fără a contabiliza câți oameni mor anual de foame în țările defavorizate! Așa, avem cu toții dimensiunea dezastrului. Dar și parte noastră de vină…

 

 

În acest context, avem de a face cu un un triplu impact în lanț – economic, etic și ecologic. Acest lucru, corelat cu faptul că populația globului este într-o continuă creștere, generează o cerere tot mai crescută de hrană care va depăși, în timp, cantitatea redusă de hrană care nu este afectată de fenomenul risipei.

Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, 820 de milioane de oameni din lume merg la culcare în fiecare seară fiindu-le foame. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populația UE) nu își permiteau o masă de calitate o dată la două zile. Iar cifrele sunt în continuă creștere. Alarmat, nu?

 

 

foamete-2018
Credit foto: welthungerhilfe.org

 

Cum și unde se transformă mâncarea destinată consumului în deșeuri?

 

  • la producție, din cauza rezistenței scăzute a culturilor la intemperii, boli și dăunători;
  • la vânzare, prin preferința magazinelor de a păstra alimentele pe rafturi până când expiră în loc să le doneze înainte de termen;
  • la consumatorul final, din multiple motive: cumpărarea unei cantități peste necesarul zilnic, preferința pentru oferte promoționale de tipul: “cumpără trei produse și plătești doar două”,  gestionarea deficitară a resturilor, etc.

 

 

Legea risipei alimentare a fost adoptată în România

 

Se estimează că în UE sunt generate anual 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare. Sau 173 de kilograme pe cap de locuitor. Deci, tot atât “produce” fiecare dintre noi! Pentru a diminua efectele risipei alimentare și pentru a se alinia la reglementările Uniunii Europene, autoritățile din România au adoptat Legea nr.217/2016 ce a intrat în vigoare de la 1 februarie 2019. Acest lucru ar trebui să ne bucure.

Însă, exact așa cum se întâmplă la noi de obicei, legea ar fi trebuit să se aplice de multă vreme deja, însă a fost suspendată de două ori tocmai pentru că nu a avut norme de aplicare – acestea au fost oficializate abia la începutul anului, norme ce-i permit să fie, în sfârșit, o lege viabilă.

petitie-risipa-alimente

Acest act normativ prevede adoptarea unor măsuri concrete care să prevină risipa alimentară: responsabilizare, vânzare la preț redus a produselor aproape de expirarea datei durabilității minimale, transferul alimentelor prin donație către operatori receptori. În normele de aplicare sunt prevăzute măsuri de prevenire pentru operatorii din zona de producție primară, pentru cei din zona de prelucrare/procesare, pentru cei din sfera depozitării, distribuției și comercializării, cât și pentru cei din sectorul hotelier și de servicii de alimentație publică. Este detaliată, de asemenea, procedura de donare a alimentelor. Până aici, totul pare în regulă. 

 

 

Dar…

 

Legea a intrat în vigoare într-o formă esențialmente diferită de cum a fost aprobată inițial în Parlament. Vara trecută a fost adoptată o lege care a modificat Legea risipei alimentare (cu toate că nici nu apucase să se aplice deloc în practică) — Legea nr. 200/2018 — și care a stabilit că mecanismele de prevenire a risipei nu mai sunt obligatorii pentru operatorii economici, ci facultative. Cu alte cuvinte, este bine să nu mai facem risipă, dar nu suntem obligați să respectăm acele prevederi care o diminuează.

 

Totuși, ca să fie încurajate să aplice mecanismele Legii privind reducerea risipei alimentare, firmele din sectorul agroalimentar pot beneficia de un avantaj fiscal destul de important, cu condiția să respecte cerințele din această lege. Mai exact, cei care vor dona alimentele în baza și respectând toate cerințele din Legea nr. 217/2016 (plus normele sale de aplicare) vor putea să le înscrie pe lista cheltuielilor deductibile.

 

 Dacă ne uităm în Codul fiscal, o să vedem că fuseseră deja introduse pe lista cheltuielilor deductibile următoarele chestiuni, cu referire la Legea privind diminuarea risipei alimentare:

  • alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare;
  • subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
  • produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă direcționarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare.

 

Și totuși… câți dintre marii retaileri chiar donează alimentele în prag de expirare? Sau le vând la jumătate de preț?

 

Răspunsul nu este greu de ghicit. Este de ajuns să ieșim la cumpărături în marile lanțuri de hypermarketuri și să căutăm produsele la preț redus verificându-le și data expirării.

 

petitie-risipa-alimentara

Ce putem face?

 

În aceste condiții, legea în forma adoptată este total ineficientă, fără a avea efectele pe care autoritățile le vizează. Cerem, așadar, modificarea Legii nr.217/2016 astfel încât determine o luptă reală cu risipa de alimente, fără a fi doar o inițiativă facultativă, menită doar să bifeze o obligație existentă pe lista cerințelor asumate de România în fața Uniunii Europene! Cerem ca legea adoptată în forma ei actuală să fie obligatorie pentru toți agenții economici, nu facultativă așa cum este în prezent!

 

Totodată, cerem adoptarea unor costuri mai mari la eliminarea alimentelor (la groapa de gunoi sau prin incinerare), care să forțeze retailerii să evite realizarea stocurilor excesive, preferând să doneze excedentul alimentelor care se apropie de expirare sau sa le vândă la preț minim. 

 

Semnează petiția și fii conștient de impactul pe care un astfel de gest îl are asupra lumii în care trăim! În plus, fiecare dintre noi poate schimba modul în care gestionează alimentele astfel încât să diminueze risipa.

petitie-risipa-alimentara

 

 Ce poate face fiecare dintre noi în calitate de consumator? 

 

– Planificați-vă cumpărăturile pentru a achiziționa doar produsele de care aveți nevoie.

– Verificați termenele de valabilitate și asigurați-vă că înțelegeți semnificația etichetelor.

– Depozitați alimentele conform indicațiilor de pe pachet.

– Puneți alimentele noi pe raftul din spate al frigiderului/dulapului.

– Folosiți pe cât posibil resturile alimentare.

– Calculați bugetul de care dispuneți, deoarece irosirea alimentelor înseamnă irosirea banilor.

 

Doar noi suntem responsabili pentru viața pe care o trăim! Semnează petiția și implică-te! Indiferența ucide întotdeauna!

 

Propune subiectul unei petiții! Semneză și alte petiții active!

Listă semnături

Lăsaţi un comentariu

Autentificaţi-vă pentru a comenta
  Abonează-te  
Notificaţi